De ce este durerea un fenomen complex?

Deoarece este un fenomen pluridimensional si datorita diferitelor sale componente:

  • senzoriala si discriminativa, ajungand pana la decodificarea durerii, pe plan calitativ (torsiune, stransoare, arsura), pe planul intensitatii, al duratei si evolutiei (criza paroxistica SGU zgomot de fond permanent), pe planul localizarii mesajului nociceptiv.
  • afectiva si emotionala, conferind durerii tonalitatea sa dezagreabila, penibila sau insuportabila si putand sa se extinda spre stari emotionale mai dificile cum ar fi anxietatea sau depresia. Aceasta componenta se afla pe primul plan in mod deosebit in cazul copilului, datorita neintelegerii a ceea ce i se intampla si marii dependente de parinti sau alti odulti (cadre medicale, de exemplu).
  • cognitiva, care corespunde ansamblului proceselor mentale capabile sa influenteze perceptia durerii si a comportamentelor pe care aceasta le induce. Ea permite sa-i intelegem cauza sau mecanismele, sa fim capabili de a comunica celor din jur si medicului informatiile necesare pentru a primi ajutor, sa comparam episodul actual cu situatii traite anterior, sa putem anticipo o alinare eventuala, etc. Aceasta componenta cere o anume maturitate intelectuala si psihologica si depinde in mod hotarator de varsta si de cunostintele copilului, fiind variabila si diversificata in functie de un eventual handicap.
  • comportamentala, care corespunde ansamblului de manifestari verbale sau neverbale, observabile la pacientul cu dureri : plangeri, gemete, pozitie antalgica, copil prea calm. Aceasta asigura o functie de comunicare cu anturajul. Aceasta este ceea ce copilul IGS0 SO se vada in primul rand si este un element primordial atat pentru diagnostic cat si pentru evaluare.

Urmatoarele manifestari nu sunt nici specifice durerii si nici proportionale cu intensitatea acesteia : anxietate, manie, protest, tristete pot conduce la aceleasi manifestari.

Putem resimti o durere fara a prezenta o leziune vizibila sau constatatabila?

Asociatia Internationala pentru studiul durerii (IA5P) a dat in 1979 urmatoarea definitie durerii: „experienta senzoriala dezagreabila asociata unei afectari tisulare reale sau potentiale sau descrise in termenii unei astfel de afectori”. Durerea apare deci ca o experienta total subiectiva (experienta suferita, resimtita). 5i tocmai aceasto definitie depaseste clivajul (sau separatia) intre durerea fizica si cea psihica, aratand ca componentele psihice si somatice sunt strans legate si interactioneaza intre ele.

Pentru a accede la durerea altuia, este necesar sa comunici cu acesta prin toate mi jloacele, in special prin limbaj, iar tocmai acesta este nivelul la care copilul foarte mic este deosebit de dezavantajat, datorito absentei sau insuficientei acestui mi jloac de comunicare.

Diferitele tipuri de durere

Ce tipuri de durere putem intalni?

bureri acute scurte

Utile la inceput deoarece joaca o functie de alarma si contribuie la punerea la punct a unui sistem de aparare si protectie a orţganismului. Ele permit sa se ajunga la un diagnostic si dispar in principiu cu cauza (dureri traumatice si postoperatorii, dureri legate de proceduri de ingri jire).

Dureri acute de durata

Timp de mai multe zile sau saptamani, in faza de cicatrizare sau de consolidare a unei rani, legate de proceduri de ingri jire de durata (drenuri, pansamnte, sonde), de crispari, etc.

bureri cronice

Inutile, distrugatoare a caror origine este plurifactoriala si nu au functie biologica (dureri canceroase, datorate 5IDA, ale reumatismelor cronice, etc.)

Dureri recurente

Adica apar in accese sau crize acute sau prelugite (migrene, dureri abdominale, nevralgii faciale…).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *